by asls-romania | Sep 30, 2022 | Blog ASLS
După ani petrecuți în pandemie ce s-au simțit ca decenii întregi, suntem în sfârșit înapoi la facultate fizic. Dar cum se simte acest lucru pentru cineva care tocmai ce a terminat liceul? E oare pregătit să facă parte din prima generație care va începe această nouă etapă a vieții departe de Zoom sau Google Classroom?
La început, pot fi cu siguranță copleșitoare mulțimea de oameni din oraș, atmosfera mereu alertă, precum și numeroasele lucruri administrative ce trebuie făcute la început de an: înmatricularea la secretariat, procurarea abonamentului de student pentru metrou, pregătirile de la cămin sau chirie. Știm că niciun început nu este ușor, dar, la fel cum pofta vine mâncând, așa o să vină și acomodarea cu haosul și forfota constantă a Bucureștiului.
În primele săptămâni, aplicații precum Google Maps sau Moovit probabil că vor fi cei mai buni prieteni ai proaspeților studenți, pentru a se putea orienta pe drumul spre facultate. Dincolo de facultatea propriu-zisă, există, totuși, multe alte aspecte ale studenției pe care le va experimenta fiecare student, precum petrecerile, fie ele la cămin sau în vreun club în centrul vechi, plimbările prin numeroasele parcuri, ieșirile de după cursuri, iar lista poate continua, în funcție de preferințele fiecăruia.
Deși acomodarea poate părea dificilă, tocmai inițiative precum „Freshers’ Week” sunt cele care vin în întâmpinarea tuturor aflați la început de drum. Cum se vede experiența acestui proiect din culise? Mărturiile membrilor Echipelor Coordonatoare ale edițiilor actuale și precedente, precum și a unui participant la una dintre ediții sunt răspunsul perfect la această întrebare.
„Ideea de a coordona proiectul Freshers’ Week FLLS alături de Cupri a venit într-un mod foarte neașteptat, imediat după ce hotărâsem să luăm un proiect mai mic, numai de o zi. Era ultima zi din cadrul Admiterii, încă haos și oboseală, moment în care noi ne-am decis la un proiect nu tocmai mic… Probabil că nu aș fi făcut-o fără ea, știam deja că o să îmi fie alături. Pentru mine este primul proiect în calitate de Coordonator, deci cu siguranță am greșit mult, dar am și învățat de două ori mai mult.
Am avut momente în care simțeam că nu dau suficient și că fac totul praf, din lipsă de experiență, dar se cunoaște când ai persoane importante care să te ghideze, să te facă să îți recapeți încrederea. Eram oarecum extenuate după Admitere, dar, cumva, reușești să îți aduni puterile când vezi numărul mare de boboci doritori să participe la activități. Deja putem spune că ne-am întâlnit cu ei, facem doar o continuare în etapa următoare.
Au fost lacrimi, stres, tot felul de impedimente, dar am învățat multe și am reușit să ne depășim limitele. Ne cunoaștem bine una pe cealaltă și alături de restul echipei am reușit să închegăm lucrurile, să punem totul în mișcare. Mereu am considerat că e ușor să organizezi un lucru pentru tine, dar când sunt implicate persoane din exterior, totul se schimbă. Intervin așteptări, păreri diferite, dorințe spuse sau nespuse. Totuși, eu sper să le îndeplinim pe toate până la final!”
(Oana Brichiuși – Coordonator Freshers’ Week 2022)
„Freshers’ Week este unul dintre proiectele mele de suflet. A fost primul proiect în cadrul căruia am făcut parte din echipa coordonatoare, în anul 2020, în postura de Asistent-Coordonator, anul următor fiind Coordonator al proiectului alături de Maria Macarov-Burnichi. Freshers’ Week m-a ajutat să văd cât de mult îmi plac proiectele, deoarece îmi place să lucrez cu diferite tipologii de persoane, să organizez evenimente și să văd cum pot depăși situații neprevăzute.
De asemenea, tot atunci am descoperit că îmi place să ajut și să reprezint studenții facultății noastre, lucru ce ulterior m-a ajutat să devin Student Reprezentant pentru Filologie și Asistent-Coordonator al departamentului Students’ Office. Cât despre impedimentele întâmpinate, cel mai mare a fost contextul epidemiologic, pentru că am fost nevoiți ca echipă să respectăm noile legi impuse și să ne adaptăm, păstrând distanța, purtând măști și alocând mai mult timp pregătirilor pentru a dezinfecta spațiile. În plus, când am fost Coordonatori, eu și Maki ne-am dorit să realizăm cât mai multe activități atractive, educative și folositoare pentru boboci, însă, din păcate, am fost nevoiți să anulăm o bună parte din activități.
Deși acest lucru a demotivat într-o oarecare măsură echipa, la final ne-am bucurat de reușite și de feedbackul pozitiv primit din partea studenților. Așadar, pot spune că am coordonat proiecte cu un grad de dificultate mai ridicat, însă nici Freshers’ Week nu este tocmai simplu, așa cum poate părea din exterior. O să îmi amintesc mereu experiențele din cadrul primului proiect și dacă oricine își dorește să afle și mai multe detalii din culise, sunt la un mesaj distanță.”
(Andreea Vasilache – Coordonator Freshers’ Week 2021)
„Fiind anul 1 și necunoscând pe nimeni la facultate (sau în tot Bucureștiul, de fapt) aveam un sentiment de teamă destul de mare față ce ce urma. Dar, participând la Freshers’ Week, am reușit sa aflu toate informațiile necesare de la fețe foarte prietenoase, care mi-au calmat temerile. De asemenea, prin Freshers’ Week mi-am întâlnit și actualul grup de prieteni, ce mi-au făcut viața în București mult mai plăcută.”
(Teo Dobrea – participant Freshers’ Week 2021)
Așadar, nu este un secret că fiecare ediție de Freshers’ Week vine cu dificultățile ei, dar și cu momentele ei memorabile, de care ne vom aduce aminte pe toată perioada studenției. Sunteți în mâini bune și de data aceasta. Vă așteptăm cu tot dragul să participați în număr cât mai mare și la ediția de anul acesta al proiectului, unde veți avea ocazia să vă cunoașteți din timp colegii, dar și să puneți întrebările care v-au stresat toată vara.
Ne vedem în curând!
by asls-romania | Sep 3, 2022 | Blog ASLS
„Cum ar fi dacă?”, „Oare voi reuși?”, „Dacă nu sunt în stare?”. Aceste întrebări au fost și vor rămâne în continuare pe buzele tuturor elevilor speriați de prospectele unei viitoare facultăți, ce va determina, într-un fel sau altul parcursul pe care îl vor avea în drumul lor spre maturitate și independență.
Nu-i așa că ați fi vrut întotdeauna să lăsați un mic mesaj pentru voi din trecut după momente importante, ca un gând bun că toate s-au aranjat așa cum trebuiau în cele din urmă? Din păcate, știm cu toții că acest lucru e imposibil. Însă, nu ar strica să ne gândim în retrospectivă și să vedem cum speranțele, dorințele noastre și clipele la care speram au ajuns, să devină realitate așa cum speram sau nu?
…
Boboc: Îți amintești cu ce așteptări ai intrat la această facultate? Eu, personal, mă aștept ca după acești ani să pot stăpâni bine limbile pe care mi le-am ales. În plus, cred că voi întâlni oameni la fel de pasionați ca mine, voi lega prietenii și mă voi distra. Îmi doresc o studenție ca în filme și vreau ca acești ani să fie cei mai frumoși din viața mea. Experiența a fost așa cum mi-o imaginez eu momentan?
Absolvent: Precum deja știi, am vrut mereu să stăpânesc o limbă la perfecție, tocmai de aceea am aplicat la FLLS. Pe lângă limbile străine în sine, mi-am dezvoltat mult și cultura generală și am reușit să aflu o mulțime de lucruri despre țările în care se folosesc limbile studiate. Este nevoie de multă muncă individuală pe lângă cursurile de la FLLS, dar, dacă știi cum să le îmbini și dacă ești cu adevărat dornic să înveți, chiar poți reuși. La nicio facultate nu este doar lapte și miere, dar, dacă știi cum să privești lucrurile, te vei descurca cu siguranță.
Boboc: Care sunt punctele forte ale facultății? Dar punctele slabe? Întrebarea aceasta este foarte importantă, m-ar ajuta să știu la ce să mă aștept. Din câte am văzut până acum, părerile sunt împărțite…sper că am făcut alegerea potrivită.
Absolvent: În primul rând, profesorii sunt pregătiți din punct de vedere profesional, vei vedea că vei învăța câte ceva de la fiecare. De asemenea, varietatea de limbi străine și diferitele cursuri pe care le vei face în cei trei ani de facultate sunt menite să te ajute să aprofundezi limbile alese. O să ai momente grele, n-o să te mint. Nopți grele alături de cursuri în timpul sesiunii pentru că ai refuzat să te pregătești din timpul anului și o mulțime de cești de cafea. Însă, nu vei regreta nimic. Ce e important totuși de reținut aici este că toți avem parte de un parcurs diferit, așa că îți sugerez să mergi cu inima deschisă și să lași timpul să zboare. Îți vei forma singur părerile la un moment dat.
Boboc: Mulțumesc mult! Chiar începusem să mă descurajez din cauza unor păreri negative, dar și eu cred că cel mai bine este să aștept. Acum, cum sunt profesorii față de studenți? Ați simțit că v-au fost mentori în toți acești ani? Eu consider că, profesorii sunt cei mai importanți și că ei cumva îmi vor pava cu adevărat drumul către terminarea facultății.
Absolvent: Cu siguranță! Vei vedea că majoritatea profesorilor sunt dornici să ajute. Avem norocul să avem cadre didactice foarte bine pregătite, de la care chiar ai ce învăța. Desigur, nicăieri nu este perfect și există poate și mici excepții, dar, dacă înveți și lași profesorii să te ghideze, chiar poți evolua mult. Și chiar așa va fi.
Boboc: Mă bucur foarte mult să aud asta! Și acum, poate întrebarea cel mai des pusă – Îmi voi găsi ușor un loc de muncă după finalizarea studiilor? Mi se par ofertante posturile pe care le pot ocupa având această facultate finalizată și sunt curios dacă voi reuși să lucrez acolo unde acum doar îmi imaginez.
Absolvent: Vei fi surprins să auzi că vei putea lucra și în timpul facultății și le vei îmbina chiar foarte bine, deoarece vei căpăta experiență. Angajatorii sunt dornici să lucreze cu studenți, implicit proaspăt absolvenți, iar limbile străine sunt la mare căutare în companiile de top și sunt și foarte bine plătite. Ce e și mai fain este că îți poți găsi cu ușurință un job în aproape orice domeniu, deci thumbs up pentru asta. Eu îți recomand să urmărești pagina de Facebook numită „Joburi Limbi Străine”, unde se postează foarte des diverse anunțuri și unde poți să găsești oportunități tare faine pentru dezvoltarea ta.
Boboc: Cu siguranță voi încerca. Și o ultimă întrebare: care este cel mai bun sfat pe care mi-l poți oferi?
Absolvent: Încearcă cât mai multe lucruri noi, implică-te în cât mai multe activități și nu lăsa oportunitățile să treacă pe lângă tine. Învață până ajungi să fii mulțumit de tine, dar și distrează-te, deoarece facultatea nu e numai despre învățat. Trebuie doar să știi să găsești un echilibru între ele. Ideea e că nici nu ai să simți cum trec acești ani, vei intra acum pe ușa facultății în primul an, vei clipi o dată și te vei trezi că mâine dai examenul de licență. Încearcă doar să profiți la maxim de tot.
Ne-am dori ca interviul acesta să vă fi ajutat să vă faceți o primă impresie despre ce se întâmplă, pe larg, în culisele facultății noastre. Sperăm și că v-a purtat înapoi în timp și că v-ați adus aminte de toată experiența voastră la FLLS. Acum, boboceilori, cu toții vă urăm mult succes în această nouă etapă a vieții voastre, în care vă încurajăm să pășiți cu mult curaj, cu sufletul deschis și cu multă dorință de învățare! Iar pentru absolvenți, felicitări tuturor, sperăm ca drumul pe care îl veți alege mai departe să fie cel potrivit!
by asls-romania | Aug 1, 2022 | Blog ASLS
Cu toții știm că limbile pământului sunt interconectate și nu pot fi privite separat, asemenea unei entități de sine stătătoare.
Bineînțeles, raportându-ne la spațiul european, din care facem parte, putem remarca faptul că diversitatea lingvistică este o realitate a vieţii cotidiene: 27 de state membre, 23 de limbi oficiale şi 60 de limbi minoritare. De asemenea, există o mare varietate de limbi regionale şi minoritare, precum şi de limbi vorbite de comunităţile de imigranţi. Moştenirea lingvistică europeană reprezintă o resursă care trebuie preţuită.
Multilingvismul caracterizează, mai ales, facultatea noastră. Acest lucru se datorează faptului că, studiind cel puțin o limbă străină, reușim cu o mult mai multă ușurință să facem legături între cuvintele diverselor limbi pe care le învățăm. Mai mult de atât, ne este facilitată comunicarea cu oamenii din celălalt capăt al lumii și, per total, avem parte de mult mai multe oportunități de dezvoltare, prin cunoașterea și îmbrățișarea diferitelor culturi. Dar, înainte să ne gândim la oamenii din celălalt capăt al lumii, cum stăm cu cei care se află chiar la noi în țară?
Știm bine că în limba română se regăsesc, cu precădere, termeni de origine germanică și slavă. Dacă este să împărțim țara în zone mai mici, putem remarca faptul că fiecare regiune a țării a fost influențată, mai mult sau mai puțin, de un anumit grup lingvistic.
Putem să luăm ca exemplu Ardealul, zonă pe care o cunosc cel mai bine, întrucât am petrecut mult timp acolo în copilărie, la bunici, în județul Mureș. În acea zonă, influența cea mai mare se resimțea din partea limbilor germană și maghiară. O multitudine de cuvinte mi-au rămas impregnate în memorie încă din copilărie. Deseori, când mă aflu într-o discuție despre regionalisme, îmi place să contribui și eu cu numeroasele cuvinte pe care le-am auzit la țară când eram mică. Și nu este vorba despre cuvinte precum „lebeniță” sau „cucuruz” de care auzi involuntar, chiar fără să fi copilărit în Ardeal.
Printre cuvintele mele preferate, cu care am „șocat” mereu persoane din afara satului meu din județul Mureș, se numără cuvinte precum „copârșeu”, care înseamnă „sicriu”, „lopitău”,ce reprezintă o planşetă mare pe care se frământă aluatul, și „goz”, care înseamnă „mizerie”. Toate aceste cuvinte de origine maghiară, pe lângă faptul că impresionează orice om care le aude pentru prima dată, pot părea lipsite de însemnătate pentru persoanele care cunosc acest regionalism. Până la urmă, nu vom auzi niciodată un bucureștean spunând „Strânge și tu gozul ăla!”. Și atunci, ce rol au acești termeni?
Ei bine, tocmai culoarea acestor cuvinte specifice fiecărei zone a țării sunt cele ce stau drept mărturie pentru caracterul plastic al unei limbi, care se poate mula atât pe aspectele cotidiene ale vieții, dar și pe noii termeni apăruți peste tot în lume și asimilați de fiecare cultură în moduri diferite, precum „computer” sau „pizza”.
Multilingvismul trebuie îmbrățișat de fiecare dintre noi, întrucât reprezintă un avantaj nu doar pe plan internațional, facilitându-ne accesul la diverse informații în limbi străine și la oameni din alte țări. Însă, nu trebuie să uităm nici de planul nostru local, care ne oferă posibilitatea să luăm contact cu un vocabular bogat în termeni și cu o significantă valoare culturală, chiar la noi acasă.
by asls-romania | Jun 18, 2022 | Blog ASLS
Nu e așa că vă e dor de trezitul cu 5 minute înainte de un curs, de cafeluța pregătită în timpul acestuia sau poate chiar și prânzul? Ei bine, da, și nouă. Deși aceste tabieturi nu păreau a fi posibile înaintea trecerii în online, într-un fel sau altul, ele au devenit obiceiuri de care acum trebuie să scăpăm.
Acum am revenit la trezitul cu cel puțin două ore înainte de curs, asta dacă suntem norocoși, locuind la câteva minute distanță de metrou. Ne pregătim, strângem materialele și plecăm încrezători către facultate. Mă scuzați, către 5 To Go-ul din colțul străzii, deoarece așa începe dimineața oricărui student care se respectă.
Ce diferență! Însă comparația nu se încheie aici. Încă nu am intrat în sala de curs, locul unde ne vedem cu toții și nu, nu avem o căsuță cu nume pe față, așa cum se întâmpla în cazul platformelor digitale. Acum ne putem vedea expresiile și determinarea mulțumită căreia am ajuns până unde suntem acum. Ne așezăm în bancă, puțin lipsiți de viață, dar mulțumiți de faptul că nu am întârziat și că am nimerit sala de curs din prima, fără niciun fel de indicație. Însă, partea cea mai bună acum urmează: întâlnirea cu profesorii. Experiența acestora de a face în sfârșit cunoștință cu micile pătrate de pe laptop a fost, de la o poștă, extraordinară. Acum, pe lângă predarea materiei, ei reușesc să ne atragă și să ne scoată din starea „vegetativă” cu o singură glumă sau zâmbet.
Nu ne mai putem ascunde în spatele unei camere închise, dar nici nu cred că am vrea să o mai facem. Revenirea la cursuri în format fizic, fără doar și poate, ne-a scos din zona de confort reprezentată de camera fiecăruia dintre noi, obligându-ne să ne descurcăm pe cont propriu, departe de casă și părinți, să învățăm locurile de interes din București și, cel mai important dintre toate, ne-a adus aproape de colegii cu care am împărtășit aceleași amintiri și greutăți pe băncile virtuale din Microsoft Teams, Zoom sau chiar Google Meet.
Și totuși, ce a însemnat cu adevărat pentru studenți să revină pe aleile înguste din Pitar Moș? Emoții, entuziasm și, cu siguranță, dezorientare totală. V-ați întrebat vreodată cum ajungi la o anume sală după ce ai primit indicațiile: «urci pe scări, apoi cobori și după ai ajuns». Ați spune că cineva își bate joc de voi și că ați putea să rămâneți direct la parter, însă, din păcate, lucrurile nu stau chiar așa.
Astfel, după experiența unui aproape întreg semestru în format fizic, am întrebat studenții cum s-au adaptat noului mod de viață din inima Bucureștiului și dacă studenția li s-a schimbat în vreun anume fel:
„Am început primul an de licență în format fizic. Mi-a plăcut foarte mult să merg la cursuri, să fiu mereu în întârziere și să ies cu colegii mei după cursuri. Am avut și 12 ore într-o singură zi, unde alergam dintr-o clădire în alta, dar era mișcarea de care aveam nevoie și nu mă plictiseam deloc, chiar îmi plăcea.
Un an și un semestru mai târziu, pandemia a lovit și ne-am început cursurile în online sau luasem o săptămână pauză, ca să zic așa, cu speranța că ne vom întoarce din nou cât mai repede posibil în sălile de clasă. Dar cele trei săptămâni anunțate de fapt s-au transformat în doi ani. Nici nu știu când a trecut timpul, am absolvit între timp, am terminat facultatea în online. A fost o schimbare tare ciudată, pentru că dintr-odată trebuia să stau degeaba și doar să deschid laptopul, ajunsesem să mă trezesc cu câteva minute înainte de primul curs și tot reușeam să întârzii și în mediul online, acesta fiind singurul lucru care nu se schimbase la mine odată cu pandemia.
Faptul că am stat atât de mult în online m-a schimbat. Nu mai aveam aceeași ambiție și voință să învăț și să mă autodepășesc, ba chiar începusem să mă obișnuiesc doar să stau în casă și să nu mai ies prin oraș, nici măcar la o plimbare. La început îmi doream foarte mult să ne întoarcem fizic și să termin alături de colegii mei anul 3. Și am ajuns într-un final să accept situația și să mă obișnuiesc atât de mult cu ea încât îmi plăcea mai mult online și că poate reușesc să termin și masteratul tot în online.
2022 a venit și cu vestea șocantă că ne întoarcem fizic. La început eram puțin revoltată, mai ales că era în mijlocul semestrului, dar parcă încet, încet am început să mă bucur că revenim fizic. Am reușit să pun fețe la numele colegilor mei pe care îi știam doar de pe Whatsapp sau de la cursuri unde nu stăteau cu camera aprinsă. Am dat și primele examene fizice după o perioadă foarte lungă și după am ieșit la o pizza, ca să simțim cu adevărat că ne-am întors. Abia aștept să încep anul 2 și să vin fizic pe băncile facultății și să am iar acea ambiție și voință să învăț lucruri noi și să ies cu colegii la finalul unui curs.
Chiar dacă nu mulți o spun, ei de fapt o gândesc, viața de student în București e chiar frumoasă și ar trebui să ne bucurăm de ea.” – Andra Iosif, anul I, Masteratul Cultura și Limbajul Organizațiilor Europene (CLOE)
„Puțin șocant dacă îmi permiteți. Nivelul de concentrare în sala de curs este net superior variantei online. Cu toate acestea, oboseala nu mai este «la ea acasă», ci în deplasare de această dată în anumite situații. Avantaje și dezavantaje există ca peste tot. Nu pot spune că există o variantă optimă, deoarece unele cursuri își pot continua desfășurarea online, în vreme ce unele altele sunt mai mult decât bine-venite în format face-to-face. Cadrele universitare s-au adaptat cu succes schimbărilor ce au avut loc, iar acum, chiar dacă sunt organizate cursuri fizice, digitalizarea se observă cu ochiul liber. Unele materiale pot fi mult mai ușor abordate în format digital, astfel că laptopul sau tableta rămân dispozitive de nădejde în cele mai multe cazuri.” – Mădălin Catană, anul II, Limbi Moderne Aplicate – Germană B
„Revenirea fizică a reprezentat pentru mine vestea pe care o așteptam cu nerăbdare, dar și cu frică. Îmi doream să îmi ies din zona de confort, să mă mut și să îmi cunosc colegii, însă ideea unui examen fizic după aproape doi ani de sesiuni online părea a fi un coșmar. Însă lucrurile n-au stat chiar așa. Experiența facultății fizice nu poate fi comparată cu monotonia online-ului. Mă trezeam, deschideam laptopul, iar procesul se repeta zilnic, la nesfârșit. Deși mersul la facultate este mai obositor și ne consumă din timp și energie, clipele aparent banale alături de colegi, precum plimbarea până la metrou, pauzele din curtea facultății și chiar și așteptarea dinaintea unui examen oral sunt cu siguranță lucrurile de care nu știam că aveam nevoie, lucruri care ne-au adus mai aproape de normalitate și de viața tipică a unui student în București.” – Andreea Cuprian, anul II, Filologie, Engleză A – Română B
Cu bune, cu rele, viața noastră s-a schimbat, însă nu spunem acest lucru cu vreo conotație negativă. Pandemia se prea poate să fi reprezentat un semnal de alarmă care ne-a făcut să ne aducem aminte de importanța interacțiunii umane, făcându-ne să ne apreciem mai mult, să valorificăm altfel momentele petrecute cu prietenii și colegii și să ne bucurăm de clipă într-adevăratul sens al cuvântului.
Cu această ocazie, vă invităm să recurgeți la aceeași opțiune. Bucurați-vă, prețuiți-vă tinerețea și studenția. Acestea sunt momente la care nu ne vom mai putea întoarce, o excepție fiind poate doar la nivelul amintirilor.
by asls-romania | Jun 16, 2022 | Blog ASLS
Printre drumurile anevoioase și primejdioase ale Vestului Sălbatic se găsesc și o mulțime de mistere, iar pe unul ni l-am propus să-l deslușim chiar astăzi. Oare cum am putea descrie viața cowboyilor descurcăreți de la TI, LMA și Filo? Ei bine, înainte de a urca pe șa și de a porni spre apus, șerifii noștri își iau responsabilitatea de a discuta cu însăși studenții, pentru a fi la curent cu cele mai mici detalii.
Călătoria este totul în ochii unui călăreț. Secția pe care și-o alege un student poate, neironic vorbind, duce la răscruce de drumuri. Oricum ar fi, asul din mânecă nu poate fi scos la iveală doar de noi! În Facultatea de Limbi și Literaturi Străine există diversitate, și totuși, în ciuda acestui fapt, studenții noștrii au multe în comun: ingeniozitatea, capacitatea de a se adapta oricărei situații, reziliență și istețimea.
Dacă tot am vorbit de diversitate, aceasta nu se regăsește doar la studenți, ci și la secțiile noastre. La Limbi Moderne Aplicate poți acumula cunoștințe de bază despre economie, informatică și drept. Se poate spune despre LMA că este cea mai variată secție, însă pentru iubitorii de gramatică și literatură există secția Filologie, acolo unde poți spune cu lasoul pe inimă că faci ceea ce-ți place. Să nu uităm nici de Traducere și Interpretare, al cărei nume este sugestiv, pentru că aici se formează viitorii traducători specializați din Vest! Dacă nu ne credeți pe cuvânt, citiți mărturiile studenților de la finalul articolului.
Puteți deveni chiar voi personajul principal al propriei povești, figura legendară a unui cowboy care trece prin confruntări, dar și prin reușite, gata să descopere sufletul sălbatic al Vestului care se ascunde în Facultatea de Limbi și Literaturi Străine! Dacă simți că în tine se află un spirit de neînfrânt, atunci vino și descoperă ce teritoriu ți se potrivește cel mai bine!
În continuare, am primit scrisorile șerifilor deja stăpâni pe teritoriul lor. Iată ce au avut de spus:
Am știut că vreau să învăț cât mai multe și din toate domeniile când am ales secția de Filologie. Și, într-adevăr așa a fost. Ca studentă aici, am avut oportunitatea să cercetez probleme din gramatică, traduceri, literatură și chiar din cultura limbilor pe care le studiez. Nu pot spune că a fost ușor să țin pasul cu toate cărțile pe care le aveam de citit, dar nu a fost nici imposibil. Am descoperit o mulțime de povești și tipuri de scriere care m-au ajutat să îmi îmbogățesc vocabularul și să îmi dezvolt nivelul limbii în general.
Dacă doriți să vă înscrieți și voi la această secție, v-o recomand cu mare căldură. Este un loc unde poți lua contact cu varii părți și abordări ale învățării limbii, fiind spațiul ideal unde puteți vedea ceea ce vă place cu adevărat să faceți.
Ca un ultim sfat, aș putea spune că e foarte important să fiți pasionați de ceea ce vreți să urmați, fie că vorbim de cititul de romane, gramatica sau traducerile. Odată ce faceți ceva cu plăcere, toate lucrurile se vor aranja așa cum trebuie.
(Andreea Cuprian, studentă la Filologie)
Cel mai mult îmi place la LMA faptul că există un bun echilibru între teorie și practică, făcând loc, în același timp, și pentru timp liber. Mai mult decât atât, îmi place faptul că învățăm informații necesare din domeniile economiei, informaticii și dreptului, predate de profesori de la facultățile respective, întrucât consider ca este un atuu ce ne oferă diverse posibilități. Profesorii pe care i-am avut sunt minunați, își cunosc bine materia și au o atitudine pozitivă, încurajatoare și binevoitoare față de studenți, mereu acolo pentru un sfat legat de materia lor, de o posibilă viitoare carieră. Chiar profesoara mea de practica limbii germane mi-a oferit o oportunitate excelentă, și anume aceea de a preda la un centru de limbi străine- de altfel, un start bun pentru a mi atinge unul din visurile mele, și anume cel de a deveni profesoară universitară. Un alt exemplu ar fi profesorul pe care l-am avut la civilizație germană în acest semestru, care s-a străduit să ne ajute pe cât posibil să asimilăm mai bine limba, oferindu-se oricând am avut nevoie pentru sfaturi.
O recomand oricui dorește un profil flexibil, întrucât materiile se axează fix pe informațiile necesare, astfel încât să putem avea cât mai multe oportunități pe viitor.
(Sabina Duță, studentă la Limbi Moderne Aplicate)
La Traducere și Interpretare se pune accentul, după cum sugerează și numele secției, pe traducerea textelor din domenii specializate, precum economie, politică, sau drept. Lexicologia/Terminologia este o materie specifică secției, în cadrul căreia lucrăm cu termeni de specialitate. Desigur, studiem și termeni din domenii mai accesibile precum muzică, literatură; învățăm chiar și diverse expresii idiomatice. Din anul II ni s-au introdus orele de TCPI (Teoria Comunicării și Practica Interpretariatului), care sunt cele mai reprezentative pentru secția noastră. De la traduceri la prima vedere, cu teme variind de la știri de actualitate, la articole din „The Economist”, până la interpretare consecutivă și chiar și interpretare simultană, orele de TCPI ne solicită la maximum atenția și capacitatea de a gândi rapid, astfel încât să putem reda cât mai fidel ceea ce auzim din limba sursă în limba țintă. Dacă cineva aspiră să ia locul unui interpret de conferință din Parlament, trebuie neapărat să urmeze această specializare!
(Beatris Lăcătuș, studentă la Traducere și Interpretare)
Așadar, nu mai este un secret faptul că la FLLS avem o varietate de domenii pentru fiecare, și încurajăm pe oricine simte o chemare pentru secțiile discutate mai sus să își ia inima în dinți și lasoul în mână și să vină alături de noi pe tărâmurile fermecătoare ale vestului multilingvistic.
