TEHNICI ŞI STRATEGII DE RELAŢII PUBLICE

-ABC-ul unui comunicat de presă-

Bernard Dagenais, profesor de relaţii publice la Departamentul de Informare şi Comunicare al Universităţii Laval, Québec, Canada, susţinea următoarele: “Comunicarea este persuasiune. A persuada înseamnă a face pe cineva să creadă ceva, să fie convins de acel lucru sau să dorească să facă ceva anume, cu o adeziune totală. Comunicarea nu este, deci, doar o împărţire de informaţii; ea reprezintă dorinţa de schimbare şi reflectă o intenţie de a da un sens anume realităţii”.

Totodată, menţionăm faptul că atunci când introducem în ecuaţie cuvântul „persuasiune” nu ne referim la propagandă, influenţă, ci dimpotrivă, vom privi persuasiunea ca un instrument pedagogic de instruire.

Aşadar, raportându-ne la aceste clarificări, comunicarea nu poate fi considerată un simplu mecanism de emitere a informaţiilor, cum nici orice eveniment nu poate fi potrivit pentru a fi mediatizat şi cum nici orice întâmplare nu poate servi intereselor mijloacelor de informare.

O întrebare legitimă ar fi următoarea: „Care sunt calităţile care fac o ştire atractivă pentru presă?”

Un posibil răspuns?

Comunicatul de presă poate stârni interesul mass-media dacă furnizează un răspuns unor întrebări-cheie precum: „Cine?”, „Ce?”, „Când?”, „Unde?”, „ De ce?”, „Cum?”.

Această acţiune de comunicare specifică activităţii de relaţii publice presupune parcurgerea, obligatorie, a unui algoritm:

• Eveniment
• Public-Ţintă
• Informare
• Planificare
• Organizare
• Desfăşurare
• Follow-up

Pentru a da dovadă de profesionalism, specialiştii de relaţii publice trebuie sa cunoască aceste caracteristici. Informaţiile de actualitate, ştirile cu caracter conflictual, evenimentele care ar putea afecta publicul prin consecinţele lor, orice lucru bizar, informaţiile despre personalităţi proeminente ale vieţii publice, relatările care implică suspans sau ştirile care conţin elemente de progres vor fi intens vehiculate în mass-media.

O altă sarcină a unui veritabil PR-ist este difuzarea comunicatului de presă numai in eventualitatea în care acea informaţie este de interes public. De reţinut este faptul că, pentru mass-media, comunicatele de presă constituie surse de informaţii oficiale, prin urmare acestea reprezintă un instrument de referinţă pentru ziarişti.

Aşadar, comunicatul de presă aduce în prim-plan materializarea unei idei, cristalizarea ei în jurul unui eveniment, producerea unui eveniment pe viitor (sau continuarea unuia mai vechi, „follow-up”) etc Invata germana.

Cum redactezi un comunicat de presă?

Tehnica „piramidei inversate” este, în genere, cea mai eficientă schemă. Titlul, primul paragraf şi finalul constituie piese extrem de importante într-un articol.

În cazul în care nu ai reuşit să câştigi cititorul de partea ta cu o introducere persuasivă, atunci comunicatul nu va avea efectul scontat, iar în ultimă instanţă va trebui rescris. Cititorii scanează informaţia de cele mai multe ori, aşadar lead-ul sau introducerea ar trebui să fie una informativă şi convingătoare pentru a stârni interesul publicului. Tot în introducere ar trebui să se găsească şi răspunsurile întrebărilor-cheie: „Cine?” (persoana, grupul de persoane, asociaţia, organizaţia etc.) şi „Ce?” (acţiunea, evenimentul în sine). „Când?”, „Unde?” Localizarea în timp şi spaţiu se realizează de obicei în introducere.

Corpul ştirii are menirea de a aprofunda subiectul abordat şi cel mai adesea răspunde la întrebările: „de ce?” (cauzele evenimentului) şi „cum?” (modul de desfăşurare al evenimentului).

În funcţie de inspiraţia PR-istului, nucleul informativ va fi condensat în jurul lui „cine?” sau „ce?”.

De asemenea, finalul memorabil reprezintă o condiţie cerută imperios pentru un maxim de eficienţă şi profesionalism.

Din „Decalogul” unui PR-ist care se respectă nu ar trebui sa lipsească următoarele considerente:

• Subiectul comunicatului de presă trebuie să atingă corzile sensibile ale mass-media şi să antreneze corespunzător publicul vizat.
• Specialistul trebuie să deţină informaţii cu privire la caracteristicile publicului-ţintă (obiceiurile sale, disponibilitatea, ce plănuieşte să dezvolte în cadrul evenimentului vizat etc.)
• Comunicatul de presă trebuie să respecte anumite norme de redactare şi structură.

• Un articol complet răspunde la cele şase întrebări consacrate în jurnalism: „Cine?”, „Ce?”, „Când?”, „Unde?”, „ De ce?”, „Cum?”.
• Specialistul PR trebuie să păstreze legătura atât cu media centrală cât şi cu media locală pentru a spori vizibilitatea evenimentului şi pentru a păstra informaţiile emise de comunicatul de presă în atenţia publicului-ţintă vizat.
• Pentru intensificarea credibilităţii se recomandă emiterea a două comunicate de presă cu prilejul oricărui eveniment (ante-eveniment şi post-eveniment).
• Regula celor trei „C-uri” (coerenţă, concizie, claritate) nu trebuie să lipsească dintr-un comunicat de presă.
• Contextul publicării unui comunicat ar trebui să fie în concordanţă cu problemele dezbătute la nivelul publicului.
• Conţinutul comunicatului trebuie să fie coordonat şi cu ceilalţi membri ai staff-ului şi acceptat de conducerea organizaţiei.
• Calitatea evenimentului trebuie să primeze; acesta trebuie să fie original şi să prezinte interes pentru opinia publică.

Reţine! ABC-ul unui comunicat de presă prezintă cel puţin două laitmotive fundamentale: „evocator” şi „incitativ” prin ataşarea unui lead provocator sau prin elaborarea unui mesaj succint, inteligibil şi relevant pentru audienţa ţintită.

Şi nu uita! Comunicatul de presă trebuie conceput într-o asemenea manieră astfel încât  să „culeagă” laurii victoriei în cadrul competiţiei cu alte nenumărate articole care bombardează opinia publică şi redacţiile mass-media.

alte questii:

• Biblioteca Italiana- Actualitatea lui Beccaria
• Update burse
• Oportunitate de cariera – limba polona
• Tabere 2011
• ASLS te vrea recrut!
• Profil Andreea Baranga
• SMILE 2009, la final de campanie
• Descriere Camine
• Update: Burse
• Informatii cazari