by asls-romania | Dec 5, 2022 | Blog ASLS
Sărbătorile de iarnă pot fi definite de mai multe lucruri: zăpadă, colinde, decorațiuni pentru brad, cadouri și, nu în ultimul rând, mese de Crăciun în familie, care completează perfect spiritul festiv. Tuturor ne este familiar mirosul de cozonac, de prăjituri care ne duce pe meleagurile copilăriei și ne umple sufletul de magia sărbătorilor. Toate acestea fac masa de Crăciun mai specială, iar, în acest an, ne-am gândit să vă dăm un gust a ceea ce înseamnă această sărbătoare în alte țări.
Mulți consideră că au o vagă idee despre ce înseamnă cultura spaniolă. Le este îndeajuns să știe că este caracterizată de pasiunea cu care vorbesc și dansează spaniolii la fieste, de celebra corrida și de desele sieste pe care le iau aceștia. Se spune că ajungi să cunoști mult mai bine un popor descoperindu-i mâncarea. Așadar, ce se poate spune despre Spania și preparatele tradiționale care se servesc la masa de Crăciun?
În seara de Crăciun, cina începe cu entremeses, adică aperitive. Acestea reprezintă platouri de carne și brânzeturi locale, ce au la bază diferite mezeluri (jamón, chorizo). Felul principal este celebrul Cochinillo (purcelul de lapte), care este servit cu cartofi și ceapă caramelizate. În unele zone, acesta este înlocuit cu carne de miel. De asemenea, platourile mari de fructe de mare nu lipsesc de pe mesele de Crăciun ale spaniolilor de pretutindeni.
Fie că sunt oferite copiilor drept merienda, gustări, fie că sunt consumate după masă, dulciurile sunt ceea ce aduc magia sărbătorilor în casele cetățenilor hispanici. Printre acestea, se numără mazapan, cunoscut de noi sub denumirea de marțipan, făcut din migdale măcinate, gălbenuș de ou și zahăr sau roscos de vino, rulouri de vin, care sunt biscuiți în formă de gogoașă, ce conțin o cantitate mică de vin dulce și nuci, și sunt acoperiți la final cu zahăr pudră.
Alte două tipuri de prăjituri mici sunt polvorone și mantecados. Acești biscuiți spanioli sunt făcuți din făină, zahăr, lapte și migdale. Biscuiții polvorone sunt acoperiți cu zahăr pudră, de unde provine și numele lor, polvo, însemnând pudră. Manteca înseamnă untură, care este un ingredient cheie pentru mantecados. Un alt desert spaniol celebru este Roscón de Reyes, care are forma unei gogoși mari, ornat cu felii de fructe confiate și care este consumat, de obicei, pe 6 ianuarie, de Ziua celor Trei Magi.
Ne mutăm acum în emisfera de nord a globului și ne întâlnim cu o altă tradiție și alte gusturi specifice. Suedia este cunoscută pentru Julbordul ei, care conține feluri de mâncare pentru toată lumea.
Janssons frestelse este un preparat din cartofi și pește gratinat. Originea felului de mâncare nu este cunoscută, însă se spune că a fost numită după un cântăreț de operă iubitor de mâncare de la începutul anilor 1900, numit Pelle Janzon. Rețeta a fost publicată pentru prima dată în 1940 și a devenit rapid un fel de mâncare atât de popular, încât nici julbord (masa de Crăciun) nu ar fi completă fără el. Acesta este servit împreună cu garnituri calde și carne spre sfârșitul mesei.
O parte esențială a pregătirii Crăciunului în Suedia este Glöggul. Ceea ce face acest vin roșu fiert atât de special este faptul că la prepararea lui se folosesc diferite condimente, iar, pe fundul paharului, sunt întotdeauna plasate migdalele și stafidele. De obicei, el este servit în pahare mici, în special pentru că suedezii merg de la o petrecere la alta și această băutură este servită oriunde. Astfel, glöggul constituie băutura perfectă pentru adunările festive.
Julmustul este o băutură non-alcoolică care este formată din apă carbogazoasă, extract de hamei nefermentat, zahăr împreună cu extract de malț, acid citric și alte condimente. Rețeta originală a fost compusă de familia Roberts, care dorea să facă o băutură care să se servească la masa de Crăciun alături de cei dragi. Suedezii preferă să bea această băutură, însoțită de alte dulciuri specifice acestei sărbători, precum Lussekatter și Knick.
Julskinka se mănâncă în Ajunul Crăciunului și este adesea considerată piesa centrală a unui bufet suedez de Crăciun. Suedezii fierb julskinka și apoi o lasă să se răcească înainte de a o glazura cu muștar și pesmet. Odată glazurată, șunca este mutată într-un loc rece, de obicei afară, pentru a se răci cât mai repede posibil. În zilele noastre, majoritatea suedezilor cumpără șuncă gata fiartă, pe care o acoperă cu ou, muștar, pesmet și o rumenesc în cuptor acasă.
Köttbullarna, prin traducere chifteluțele cu sos de smântână, sunt considerate mâncarea națională a Suediei. Acestea sunt mai mici și au o aromă diferită de cea a chifteluțelor italiene și sunt aproape întotdeauna servite cu un sos de smântână. Rețeta a apărut pentru prima dată într-o carte a legendarului Cajsa Warg, publicată în 1755 și de atunci a rămas una dintre cele mai populare. Alte garnituri posibile în afară de sosul de smântână ar fi castraveții presați (pressgurka), merișorul dulce (rårörda lingon) sau piureul de cartofi (potatismos).
Sill – Spre deosebire de celebrele chifteluțe care se pot servi în mai multe variante, heringul murat nu ar trebui să lipsească niciodată din mâncarea dumneavoastră. Acest pește rămâne la baza oricărui bufet tipic suedez. Heringul murat vine într-o varietate de arome – muștar, ceapă, usturoi și mărar, pentru a numi doar câteva – și este adesea consumat cu smântână, cartofi fierți, arpagic tocat, brânză tare, uneori ouă fierte și, bineînțeles, pâine crocantă.
Lutfisk, sau cod pe românește, este servit în mod tradițional în Ajunul Crăciunului și reprezintă o parte importantă a culturii suedeze, așa că merită încercat măcar o dată. În esență, codul este un pește uscat care a fost rehidratat cu ajutorul leșiei, acea substanță alcalină folosită pentru conservarea peștelui în timp. De regulă, este servit cu cartofi fierți, mazăre, un sos Béchamel sau muștar, un praf ușor de condimente fin măcinate, piper alb, piper negru și, ocazional, slănină prăjită.
Dacă am tot vorbit până acum de preparate culinare și băuturi, putem spune că este timpul pentru desert!
Astfel, pepparkakor (turta dulce în română) sunt foarte populare mai ales de Crăciun, când sunt tăiate în forme atractive, adesea decorate cu glazură sau chiar acoperite cu o brânză albă cremoasă, cum ar fi gorgonzola și, uneori, sunt pot fi atârnate ca decorațiuni de Crăciun. La fiecare julmarknad (târg de Crăciun) găsim pepparkakor, pe care le putem servi cu glögg.
Interesant este faptul că aceste prăjiturele te-ar face mai bun și mai blând, lucru care se observă în zicala tradițională: “Ät en pepparkaka, så blir du snäll!” („Mănâncă o turtă dulce ca să fii mai bun!”).
Prin urmare, sărbătorile nu ar mai fi la fel fără mâncarea specifică, iar noi ne-am dorit să vă prezentăm în acest articol măcar o mică parte din cultura culinară a altor țări.
Așadar, dacă aveți de gând să mergeți în Spania sau Suedia de Crăciun, nu uitați să încercați preparatele lor tradiționale pentru un plus de savoare.
Sărbători fericite!
by asls-romania | Nov 12, 2022 | Blog ASLS
Diversity este proiectul care ne arată cât de diferiți putem fi. Fiecare este perfect așa cum este, indiferent de rasă, religie sau orientare sexuală. De aceea, este important să ne acceptăm unul pe altul, să fim uniți ca și comunitate.
De ce spunem asta? Acceptarea este cel mai bun lucru pe care îl putem face ca membri ale acestei societăți. În această lume există oameni și oameni, de la cei care pot obține tot ceea ce își doresc, până la cei care nu își permit nici să se gândească la mai bine. Chit că sunt atâtea ierarhii sau trepte sociale, cu toții avem aceleași drepturi și trebuie să ne respectăm unul pe celălalt, fără diferențieri și favoritisme.
Acestea sunt doar câteva principii pe care acest proiect le susține, având drept slogan „Dreptul meu e și al tău”. Fiecare avem diverse nevoi și drepturi care trebuie îndeplinite, fără dar și poate, fiind necesare pentru un trai cât mai bun.
Diversity este promovat de către ASLS, deoarece a avut o importanță destul de mare de-a lungul timpului, organizându-se încă din anul 2014. În fiecare an am reușit să adunăm atâția studenți la dezbaterile noastre, fie că au fost fizice sau online, care s-au dovedit a fi de mare ajutor în viața cotidiană. Proiectul face parte din categoria celor ce au ca scop atât informarea, cât și responsabilizarea tinerilor despre anumite minorități sau grupuri sociale ale acestei lumi. În același timp, încurajează libera exprimare și eliminarea prejudecăților sau discriminării din jurul nostru și al celor apropiați. Deschiderea spre o asemenea mentalitate ne poate oferi multe de învățat și de câștigat.
Acum este ocazia perfectă să vă exprimați opinia despre tema diversității, chiar dacă pare un subiect destul de sensibil, unde veți primi răspuns la orice întrebare adresată. Nu se știe niciodată când o să fiți puși în fața unei astfel de situații, unde trebuie să luați o decizie importantă. De aceea, este bine să fiți mereu informați și să vă cunoașteți drepturile.
Proiectul se va desfășura de-a lungul a patru zile, de data asta în format fizic. Este o bucurie pentru noi să anunțăm revenirea la normal, ceea ce ne oferă oportunitatea unei comunicări mai bune la întâlnirile noastre. În perioada precizată se vor aborda subiecte legate de diferențele dintre oameni, drepturile noastre ca adepți ai societății și diverse topice.
Așadar, te invităm în perioada 18-21 noiembrie la Casa de Cultură a Studenților din București să ne cunoaștem mai bine și să reflectăm ceea ce este esențial și necesar pentru omenire. De asemenea, nu uitați să completați formularul prin intermediul căruia vă puteți înscrie: https://url24.me/DHpJz.
În rândurile ce urmează, vom lăsa câteva cuvinte din partea organizatorilor:
„Când am participat prima oară la proiectul Diversity a fost în 2018, când am fost împinsă de la spate de câțiva prieteni care mi-au spus că va fi o experiență de neuitat. Oarecum sceptică pentru că aveam parțiale și balul bobocilor în acea perioadă, am zis totuși să-i dau o șansă, să merg măcar pentru o zi pentru a vedea despre ce e vorba.
Nu exagerez când spun că de-a lungul proiectului mi-au dat lacrimile de emoții de mai multe ori. Am avut onoarea de a-l cunoaște pe președintele comunității surdo-mute din România, un domn extraordinar care ne-a vorbit despre toate problemele cu care se confruntă cei din comunitatea dânsului și ce putem face noi să ajutăm.
Am văzut un film artistic realizat de un adolescent de etnie romă care a înfruntat mai multe prejudecăți decât înfruntă mulți oameni în viața lor. Am vorbit cu un speaker din cadrul comunității LGBT și l-am întrebat cum vede el evoluția deschiderii oamenilor față de comunitate în viitor, iar răspunsul său a umplut sala de speranță. Am aflat mai multe despre terapia prin căței, de la o doamnă profesoară de psihologie care ne-a și invitat să-i cunoaștem pe aceștia și să aflăm mai multe despre efectele lor de vindecare. Am aflat mai multe despre persoanele trans de la noi din România și lupta pe care o duc aceștia pentru a putea fi cine sunt cu adevărat.
Au fost cu adevărat niște seri de neuitat la care mă gândesc cu drag acum în urmă, lucru care m-a și ambiționat să vreau să coordonez proiectul anul trecut unde am abordat subiecte precum orfelinatele de copii din România cu domnul Vișinel Bălan, am vorbit despre sindromul Tourettes cu Andrei Ungureanu (Omul cu Tourettes).
Totodată, am abordat arhetipurile clasice din filme și seriale care se centrează în jurul omului alb erou cu Tudor Georgescu (student la masteratul de studii britanice la noi la facultate), am avut un moment de improvizație care a destins atmosfera, realizat de trupa Iele, am discutat despre ce înseamnă LGBT în România cu George Ionesi din centrul Filia, am vorbit despre diversitate la locul de muncă cu Teodora Urjan, reprezentant P&G.
Mai mult, am avut un dialog foarte interesant cu Teleșpan despre viața acestuia și ce sfaturi ne dă dânsul nouă tinerilor studenți, și am încheiat cele 3 zile de foc cu fetele de la Reconectat: Cristina Petrescu Ghenea și Anca Niță, care ne-au vorbit despre body image și consecințele realității în care trăim.” – Lorina Hou, Coordonator Diversity 2021
„Experiența de a fi coordonator al proiectului Diversity este atât o plăcere, cât și o provocare, fiind prima ediție care se desfășoară fizic după mult timp.
Contactarea speakerilor, punerea cap la cap a programului și a activităților au loc fără prea mari dificultăți, având și o echipă cu care sunt pe aceeași lungime de undă și fiind supravegheați de cineva cu multă experiență.
Nu putem decât să sperăm că proiectul își va atinge scopul, și anume, ca lumea să plece de la proiect un pic mai informată, mai împăcată cu sine și mai deschisă la minte.
Este un proiect extrem de important, pentru că își propune nu doar să arate majorității cât de importante sunt minoritățile, ci și că diferențele dintre noi sunt mult mai mici decât am crede.” – Beatris Lăcătuș, Coordonator Diversity 2022
Vă așteptăm în număr cât mai mare pentru a vă face vocea mai auzită!
by asls-romania | Oct 19, 2022 | Blog ASLS
Un vechi proverb ne spune că „Meseria e brățară de aur”. Astfel, apare întrebarea: „Ce poate fi mai nobil decât o muncă pe care o practici cu dedicare și conștiinciozitate?”. Cu toții ne dorim să ne croim un drum în viață care să ne ofere satisfacție atât din punct de vedere profesional, cât și personal.
Însă acest drum nu este mereu unul drept. Rareori se întâmplă ca jobul la care visăm să fie tocmai prima oportunitate care ne iese în cale în câmpul muncii. Fie că este vorba despre cerințele ridicate ale postului respectiv, lipsa noastră de experiență sau, pur și simplu, gusturile care se schimbă odată cu timpul, de-a lungul vieții ne aflăm într-o continuă perfecționare a parcursului nostru în ceea ce privește cariera.
Să ne imaginăm că suntem într-o mașină, în drum spre o destinație cunoscută doar vag, iar sistemul nostru de navigație ne mai joacă uneori și feste. Într-un astfel de drum, mereu vor exista opriri pe drum, devieri de la traseu, întoarceri neașteptate sau chiar obstacole ce ne-ar putea cauza să derapăm. Înconjurați fiind de atâta incertitudine, ce se poate face ca să ne asigurăm că, indiferent de viteza cu care conducem, vom ajunge acolo unde ne-am propus?
Răspunsul cert este că putem să ne înconjurăm de cât mai multe surse de informații, ce să care ne servească drept indicatoare pe care le întâlnim pe drum, menite să ne asigure că suntem pe drumul cel bun sau să ne indice calea pe care trebuie să o urmăm. Pentru astfel de indicatoare, ne putem lua ca reper un proiect care își propune să atingă exact acest scop, al sfătuirii persoanelor care doresc să se orienteze în carieră.
În perioada 14-16 octombrie a avut loc Future Lab, unul dintre acele popasuri în proverbialul drum spre jobul pe care îl visăm. Însă ce presupune să iei parte la un asemenea proiect? Cum să ne lămurim mai bine, dacă nu ascultând părerile unora dintre cei care au dat viață acestuia.
„Future Lab este primul proiect în care am participat din postura de coordonator. Pot spune că a fost foarte special pentru mine și m-am străduit din răsputeri ca totul să iasă perfect. Am trecut prin multe suișuri și coborâșuri de-a lungul proiectului, dar sunt mândră de ce a ieșit. Chiar se vede diferența între un proiect fizic și un proiect online, cum am avut până acum din cauza pandemiei. Totuși, a fost o experiență minunată și mă bucur că am colaborat cu niște oameni care chiar sunt definiția cuvântului „echipă”. Mi-a făcut mare plăcere să coordonez acest proiect, deoarece am avut parte de un feedback pozitiv din partea participanților. S-a văzut că subiectul a fost de un mare interes pentru ei și am colaborat cu speakeri minunați care au făcut ca proiectul să fie un succes. Sunt foarte mulțumită de rezultatul final.” (Adelina Neagu – Coordonator Future Lab 2022)
„Din perspectiva de Asistent-Coordonator, pot spune ca am avut plăcerea să lucrez într-o echipa echipă extraordinar de dedicată, ordonată şi muncitoare, astfel că proiectul a fost un real succes după părerea mea. Totul a mers bine, ne-am bucurat de un număr mare de studenţi dornici să înveţe tainele antreprenoriatului şi de nişte speakeri super drăguți şi dedicaţi. Am fost o echipă extraordinar de bine pusă la punct şi implicată, atentă la detalii şi cu care mi-a făcut plăcere să lucrez. Pot spune ca primul meu proiect din postura de organizator a fost o experienţă extraordinară.” (Alexandru Spînu – Asistent Coordonator Future Lab 2022)
„Pot spune că îmi pare foarte bine că am venit. Azi am învățat super multe lucruri noi. Cred că fiecare dintre noi are câte ceva de învățat de la acest eveniment. Pentru cei care și-au făcut timp să vină, cu siguranță este un reper important în ceea ce privește alegerea profesiei.” (Ana Văduva – Participant Future Lab 2022)
„Proiectul a fost organizat superb. S-a văzut că echipa și-a dat silința în tot ceea ce au avut de făcut, de la alegerea speakerilor, până la amenajarea mesei cu prăjituri proaspete. Speakerii au fost absolut geniali. Mi-a plăcut foarte mult faptul că au și prezentat lucruri de-a dreptul fascinante, dar ne-au și făcut să ne simțim de parcă am sta la cafea cu un prieten vechi. În plus, aceștia mi-au ridicat moralul în ceea ce privește posibilitățile de angajare după terminarea facultății și, de asemenea, m-au motivat să muncesc mult mai mult pentru ceea ce îmi doresc. De aceea, pot spune că acest proiect m-a ajutat să îmi dau seama de cât și cum să lucrez, astfel încât să reușesc să ajung la performanțele dorite.
Ca o concluzie, simt că participarea în cadrul acestui eveniment mi-a fost de mare folos, pentru că am auzit „în direct” gândurile, experiențele și obiceiurile unor persoane care merită, pentru performanțele obținute, tot respectul și admirația fiecăruia dintre noi.” (Ana Ion- Participant Future Lab 2022)
Așadar, pentru studenți, intrarea pe piața muncii poate fi copleșitoare dacă nu știi unde să mergi, dar însă, pentru participanții la acest program, subiectele abordate reprezintă punctul de plecare pentru un job de vis. De la a analiza punctele forte și punctele slabe, la cântărirea carierei pe care și-o doresc, de la secretele interpretariatului, la secretele începerii unei afaceri, toate acestea contribuie în mod direct la crearea unei fundații concrete a ceea ce înseamnă un posibil loc de muncă, și o posibilă carieră.
by asls-romania | Sep 30, 2022 | Blog ASLS
După ani petrecuți în pandemie ce s-au simțit ca decenii întregi, suntem în sfârșit înapoi la facultate fizic. Dar cum se simte acest lucru pentru cineva care tocmai ce a terminat liceul? E oare pregătit să facă parte din prima generație care va începe această nouă etapă a vieții departe de Zoom sau Google Classroom?
La început, pot fi cu siguranță copleșitoare mulțimea de oameni din oraș, atmosfera mereu alertă, precum și numeroasele lucruri administrative ce trebuie făcute la început de an: înmatricularea la secretariat, procurarea abonamentului de student pentru metrou, pregătirile de la cămin sau chirie. Știm că niciun început nu este ușor, dar, la fel cum pofta vine mâncând, așa o să vină și acomodarea cu haosul și forfota constantă a Bucureștiului.
În primele săptămâni, aplicații precum Google Maps sau Moovit probabil că vor fi cei mai buni prieteni ai proaspeților studenți, pentru a se putea orienta pe drumul spre facultate. Dincolo de facultatea propriu-zisă, există, totuși, multe alte aspecte ale studenției pe care le va experimenta fiecare student, precum petrecerile, fie ele la cămin sau în vreun club în centrul vechi, plimbările prin numeroasele parcuri, ieșirile de după cursuri, iar lista poate continua, în funcție de preferințele fiecăruia.
Deși acomodarea poate părea dificilă, tocmai inițiative precum „Freshers’ Week” sunt cele care vin în întâmpinarea tuturor aflați la început de drum. Cum se vede experiența acestui proiect din culise? Mărturiile membrilor Echipelor Coordonatoare ale edițiilor actuale și precedente, precum și a unui participant la una dintre ediții sunt răspunsul perfect la această întrebare.
„Ideea de a coordona proiectul Freshers’ Week FLLS alături de Cupri a venit într-un mod foarte neașteptat, imediat după ce hotărâsem să luăm un proiect mai mic, numai de o zi. Era ultima zi din cadrul Admiterii, încă haos și oboseală, moment în care noi ne-am decis la un proiect nu tocmai mic… Probabil că nu aș fi făcut-o fără ea, știam deja că o să îmi fie alături. Pentru mine este primul proiect în calitate de Coordonator, deci cu siguranță am greșit mult, dar am și învățat de două ori mai mult.
Am avut momente în care simțeam că nu dau suficient și că fac totul praf, din lipsă de experiență, dar se cunoaște când ai persoane importante care să te ghideze, să te facă să îți recapeți încrederea. Eram oarecum extenuate după Admitere, dar, cumva, reușești să îți aduni puterile când vezi numărul mare de boboci doritori să participe la activități. Deja putem spune că ne-am întâlnit cu ei, facem doar o continuare în etapa următoare.
Au fost lacrimi, stres, tot felul de impedimente, dar am învățat multe și am reușit să ne depășim limitele. Ne cunoaștem bine una pe cealaltă și alături de restul echipei am reușit să închegăm lucrurile, să punem totul în mișcare. Mereu am considerat că e ușor să organizezi un lucru pentru tine, dar când sunt implicate persoane din exterior, totul se schimbă. Intervin așteptări, păreri diferite, dorințe spuse sau nespuse. Totuși, eu sper să le îndeplinim pe toate până la final!”
(Oana Brichiuși – Coordonator Freshers’ Week 2022)
„Freshers’ Week este unul dintre proiectele mele de suflet. A fost primul proiect în cadrul căruia am făcut parte din echipa coordonatoare, în anul 2020, în postura de Asistent-Coordonator, anul următor fiind Coordonator al proiectului alături de Maria Macarov-Burnichi. Freshers’ Week m-a ajutat să văd cât de mult îmi plac proiectele, deoarece îmi place să lucrez cu diferite tipologii de persoane, să organizez evenimente și să văd cum pot depăși situații neprevăzute.
De asemenea, tot atunci am descoperit că îmi place să ajut și să reprezint studenții facultății noastre, lucru ce ulterior m-a ajutat să devin Student Reprezentant pentru Filologie și Asistent-Coordonator al departamentului Students’ Office. Cât despre impedimentele întâmpinate, cel mai mare a fost contextul epidemiologic, pentru că am fost nevoiți ca echipă să respectăm noile legi impuse și să ne adaptăm, păstrând distanța, purtând măști și alocând mai mult timp pregătirilor pentru a dezinfecta spațiile. În plus, când am fost Coordonatori, eu și Maki ne-am dorit să realizăm cât mai multe activități atractive, educative și folositoare pentru boboci, însă, din păcate, am fost nevoiți să anulăm o bună parte din activități.
Deși acest lucru a demotivat într-o oarecare măsură echipa, la final ne-am bucurat de reușite și de feedbackul pozitiv primit din partea studenților. Așadar, pot spune că am coordonat proiecte cu un grad de dificultate mai ridicat, însă nici Freshers’ Week nu este tocmai simplu, așa cum poate părea din exterior. O să îmi amintesc mereu experiențele din cadrul primului proiect și dacă oricine își dorește să afle și mai multe detalii din culise, sunt la un mesaj distanță.”
(Andreea Vasilache – Coordonator Freshers’ Week 2021)
„Fiind anul 1 și necunoscând pe nimeni la facultate (sau în tot Bucureștiul, de fapt) aveam un sentiment de teamă destul de mare față ce ce urma. Dar, participând la Freshers’ Week, am reușit sa aflu toate informațiile necesare de la fețe foarte prietenoase, care mi-au calmat temerile. De asemenea, prin Freshers’ Week mi-am întâlnit și actualul grup de prieteni, ce mi-au făcut viața în București mult mai plăcută.”
(Teo Dobrea – participant Freshers’ Week 2021)
Așadar, nu este un secret că fiecare ediție de Freshers’ Week vine cu dificultățile ei, dar și cu momentele ei memorabile, de care ne vom aduce aminte pe toată perioada studenției. Sunteți în mâini bune și de data aceasta. Vă așteptăm cu tot dragul să participați în număr cât mai mare și la ediția de anul acesta al proiectului, unde veți avea ocazia să vă cunoașteți din timp colegii, dar și să puneți întrebările care v-au stresat toată vara.
Ne vedem în curând!
by asls-romania | Sep 3, 2022 | Blog ASLS
„Cum ar fi dacă?”, „Oare voi reuși?”, „Dacă nu sunt în stare?”. Aceste întrebări au fost și vor rămâne în continuare pe buzele tuturor elevilor speriați de prospectele unei viitoare facultăți, ce va determina, într-un fel sau altul parcursul pe care îl vor avea în drumul lor spre maturitate și independență.
Nu-i așa că ați fi vrut întotdeauna să lăsați un mic mesaj pentru voi din trecut după momente importante, ca un gând bun că toate s-au aranjat așa cum trebuiau în cele din urmă? Din păcate, știm cu toții că acest lucru e imposibil. Însă, nu ar strica să ne gândim în retrospectivă și să vedem cum speranțele, dorințele noastre și clipele la care speram au ajuns, să devină realitate așa cum speram sau nu?
…
Boboc: Îți amintești cu ce așteptări ai intrat la această facultate? Eu, personal, mă aștept ca după acești ani să pot stăpâni bine limbile pe care mi le-am ales. În plus, cred că voi întâlni oameni la fel de pasionați ca mine, voi lega prietenii și mă voi distra. Îmi doresc o studenție ca în filme și vreau ca acești ani să fie cei mai frumoși din viața mea. Experiența a fost așa cum mi-o imaginez eu momentan?
Absolvent: Precum deja știi, am vrut mereu să stăpânesc o limbă la perfecție, tocmai de aceea am aplicat la FLLS. Pe lângă limbile străine în sine, mi-am dezvoltat mult și cultura generală și am reușit să aflu o mulțime de lucruri despre țările în care se folosesc limbile studiate. Este nevoie de multă muncă individuală pe lângă cursurile de la FLLS, dar, dacă știi cum să le îmbini și dacă ești cu adevărat dornic să înveți, chiar poți reuși. La nicio facultate nu este doar lapte și miere, dar, dacă știi cum să privești lucrurile, te vei descurca cu siguranță.
Boboc: Care sunt punctele forte ale facultății? Dar punctele slabe? Întrebarea aceasta este foarte importantă, m-ar ajuta să știu la ce să mă aștept. Din câte am văzut până acum, părerile sunt împărțite…sper că am făcut alegerea potrivită.
Absolvent: În primul rând, profesorii sunt pregătiți din punct de vedere profesional, vei vedea că vei învăța câte ceva de la fiecare. De asemenea, varietatea de limbi străine și diferitele cursuri pe care le vei face în cei trei ani de facultate sunt menite să te ajute să aprofundezi limbile alese. O să ai momente grele, n-o să te mint. Nopți grele alături de cursuri în timpul sesiunii pentru că ai refuzat să te pregătești din timpul anului și o mulțime de cești de cafea. Însă, nu vei regreta nimic. Ce e important totuși de reținut aici este că toți avem parte de un parcurs diferit, așa că îți sugerez să mergi cu inima deschisă și să lași timpul să zboare. Îți vei forma singur părerile la un moment dat.
Boboc: Mulțumesc mult! Chiar începusem să mă descurajez din cauza unor păreri negative, dar și eu cred că cel mai bine este să aștept. Acum, cum sunt profesorii față de studenți? Ați simțit că v-au fost mentori în toți acești ani? Eu consider că, profesorii sunt cei mai importanți și că ei cumva îmi vor pava cu adevărat drumul către terminarea facultății.
Absolvent: Cu siguranță! Vei vedea că majoritatea profesorilor sunt dornici să ajute. Avem norocul să avem cadre didactice foarte bine pregătite, de la care chiar ai ce învăța. Desigur, nicăieri nu este perfect și există poate și mici excepții, dar, dacă înveți și lași profesorii să te ghideze, chiar poți evolua mult. Și chiar așa va fi.
Boboc: Mă bucur foarte mult să aud asta! Și acum, poate întrebarea cel mai des pusă – Îmi voi găsi ușor un loc de muncă după finalizarea studiilor? Mi se par ofertante posturile pe care le pot ocupa având această facultate finalizată și sunt curios dacă voi reuși să lucrez acolo unde acum doar îmi imaginez.
Absolvent: Vei fi surprins să auzi că vei putea lucra și în timpul facultății și le vei îmbina chiar foarte bine, deoarece vei căpăta experiență. Angajatorii sunt dornici să lucreze cu studenți, implicit proaspăt absolvenți, iar limbile străine sunt la mare căutare în companiile de top și sunt și foarte bine plătite. Ce e și mai fain este că îți poți găsi cu ușurință un job în aproape orice domeniu, deci thumbs up pentru asta. Eu îți recomand să urmărești pagina de Facebook numită „Joburi Limbi Străine”, unde se postează foarte des diverse anunțuri și unde poți să găsești oportunități tare faine pentru dezvoltarea ta.
Boboc: Cu siguranță voi încerca. Și o ultimă întrebare: care este cel mai bun sfat pe care mi-l poți oferi?
Absolvent: Încearcă cât mai multe lucruri noi, implică-te în cât mai multe activități și nu lăsa oportunitățile să treacă pe lângă tine. Învață până ajungi să fii mulțumit de tine, dar și distrează-te, deoarece facultatea nu e numai despre învățat. Trebuie doar să știi să găsești un echilibru între ele. Ideea e că nici nu ai să simți cum trec acești ani, vei intra acum pe ușa facultății în primul an, vei clipi o dată și te vei trezi că mâine dai examenul de licență. Încearcă doar să profiți la maxim de tot.
Ne-am dori ca interviul acesta să vă fi ajutat să vă faceți o primă impresie despre ce se întâmplă, pe larg, în culisele facultății noastre. Sperăm și că v-a purtat înapoi în timp și că v-ați adus aminte de toată experiența voastră la FLLS. Acum, boboceilori, cu toții vă urăm mult succes în această nouă etapă a vieții voastre, în care vă încurajăm să pășiți cu mult curaj, cu sufletul deschis și cu multă dorință de învățare! Iar pentru absolvenți, felicitări tuturor, sperăm ca drumul pe care îl veți alege mai departe să fie cel potrivit!
by asls-romania | Aug 1, 2022 | Blog ASLS
Cu toții știm că limbile pământului sunt interconectate și nu pot fi privite separat, asemenea unei entități de sine stătătoare.
Bineînțeles, raportându-ne la spațiul european, din care facem parte, putem remarca faptul că diversitatea lingvistică este o realitate a vieţii cotidiene: 27 de state membre, 23 de limbi oficiale şi 60 de limbi minoritare. De asemenea, există o mare varietate de limbi regionale şi minoritare, precum şi de limbi vorbite de comunităţile de imigranţi. Moştenirea lingvistică europeană reprezintă o resursă care trebuie preţuită.
Multilingvismul caracterizează, mai ales, facultatea noastră. Acest lucru se datorează faptului că, studiind cel puțin o limbă străină, reușim cu o mult mai multă ușurință să facem legături între cuvintele diverselor limbi pe care le învățăm. Mai mult de atât, ne este facilitată comunicarea cu oamenii din celălalt capăt al lumii și, per total, avem parte de mult mai multe oportunități de dezvoltare, prin cunoașterea și îmbrățișarea diferitelor culturi. Dar, înainte să ne gândim la oamenii din celălalt capăt al lumii, cum stăm cu cei care se află chiar la noi în țară?
Știm bine că în limba română se regăsesc, cu precădere, termeni de origine germanică și slavă. Dacă este să împărțim țara în zone mai mici, putem remarca faptul că fiecare regiune a țării a fost influențată, mai mult sau mai puțin, de un anumit grup lingvistic.
Putem să luăm ca exemplu Ardealul, zonă pe care o cunosc cel mai bine, întrucât am petrecut mult timp acolo în copilărie, la bunici, în județul Mureș. În acea zonă, influența cea mai mare se resimțea din partea limbilor germană și maghiară. O multitudine de cuvinte mi-au rămas impregnate în memorie încă din copilărie. Deseori, când mă aflu într-o discuție despre regionalisme, îmi place să contribui și eu cu numeroasele cuvinte pe care le-am auzit la țară când eram mică. Și nu este vorba despre cuvinte precum „lebeniță” sau „cucuruz” de care auzi involuntar, chiar fără să fi copilărit în Ardeal.
Printre cuvintele mele preferate, cu care am „șocat” mereu persoane din afara satului meu din județul Mureș, se numără cuvinte precum „copârșeu”, care înseamnă „sicriu”, „lopitău”,ce reprezintă o planşetă mare pe care se frământă aluatul, și „goz”, care înseamnă „mizerie”. Toate aceste cuvinte de origine maghiară, pe lângă faptul că impresionează orice om care le aude pentru prima dată, pot părea lipsite de însemnătate pentru persoanele care cunosc acest regionalism. Până la urmă, nu vom auzi niciodată un bucureștean spunând „Strânge și tu gozul ăla!”. Și atunci, ce rol au acești termeni?
Ei bine, tocmai culoarea acestor cuvinte specifice fiecărei zone a țării sunt cele ce stau drept mărturie pentru caracterul plastic al unei limbi, care se poate mula atât pe aspectele cotidiene ale vieții, dar și pe noii termeni apăruți peste tot în lume și asimilați de fiecare cultură în moduri diferite, precum „computer” sau „pizza”.
Multilingvismul trebuie îmbrățișat de fiecare dintre noi, întrucât reprezintă un avantaj nu doar pe plan internațional, facilitându-ne accesul la diverse informații în limbi străine și la oameni din alte țări. Însă, nu trebuie să uităm nici de planul nostru local, care ne oferă posibilitatea să luăm contact cu un vocabular bogat în termeni și cu o significantă valoare culturală, chiar la noi acasă.
